Stiu!
Am avut o revelatie. Cred ca mi-am dat seama de ce toate merg prost in tara asta.
In tramvai… ce sa faci altceva decat sa te uiti pe geam? Ei, si cum ma uitam eu, vad o droaie de politisti caaare mai de care mai sictiriti, mai lenesi, mai ofticati ca i-a trimis sefu` pe teren. Si ma gandeam: oamenii astia nu sunt politisti pentru ca au visat de mici sa apere cetatenii de raufacatori. Sunt politisti pentru ca se castiga bine din spagi. Din pasiune nu, in niciun caz.
Apoi urca la prima statie un preot si aproape ca imi venea sa il intreb “Tu oare crezi intradevar in ceea ce faci si vrei sa ii ajuti si pe altii sa creada, sau ai fost impins de lacomie nevoie sa te faci popa?”, ca deh, primesti casa mocca, salariu de la stat plus bani de la enoriasi cat incape (si aia neimpozitati).
Si cum stateam eu si ma gandeam, mi-a venit ideea. Nimic nu functioneaza pentru ca oamenii care indeplinesc diversele roluri in sistem -de la cel mai mic si neinsemnat pana la cel mai mare si mai influent- nu o fac din pasiune sau dintr-un vis din copilarie. O fac strict pentru bani. Sunt corupti. Nu ma refer doar la un cuvant care aproape ca si-a pierdut sensul pentru ca il auzim zilnic la stiri, ci mai degraba la : CORÚPȚIE, corupții, s.f. 1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrânare, depravare. [Var.: (înv.) corupțiune s.f.] – Din fr. coruption, lat. coruptio, -onis.
De aceea un om care ar fi visat sa fie jurnalist dar s-a facut medic (pentru ca asa e traditia in familie sau naiba stie de ce) are N procese de malpraxis, isi uraste jobul, isi bate nevasta si are tendinte suicidale. Traducere: a fost corupt de catre altii sa se abata de la urmarea propriului ideal. Sau altul, profesor universitar (foarte bun, dealtfel) se trezeste peste noapte presedinte desi n-are nicio legatura cu domeniul, face o mare varza din mandat si apoi fuge cu coada intre picioare (aici fac referire la Constantinescu).
De ce va spun toate astea? Pentru ca vreau sa subliniez faptul ca Romania sufera de o invazie de oameni nepotriviti in locuri neporivite. Ii gasim la ghiseu, pe post de functionari, la casa de pensii , la primarii, la sectiile de politie, la spital, la posta, la biserica (pe post de popi) mai pe sleau in toate institutiile publice. Se hranesc cu nervi(i nostri), bani(i nostri) , timp(ul nostru) si se misca cu incetinitorul pentru ca isi urasc job-ul. Oricine a stat la o coada pentru un act sau altceva, stie. Dar am deviat de la subiect.
Ideea era ca am uitat sa visam, sa ne urmam idealul si eventual cu putina ambitie sa-l si atingem. E adevarat ca e riscant si e posibil sa nu fii suficient de bun in domeniul in care iti doresti sa activezi, dar nu cumva merita sa risti si sa ajungi sa practici o meserie care sa-ti faca si placere? Plus ca in final ai satisfactie profesionala, materiala si nu mai suferi de stress. Ba mai mult, poate faci si tarii un bine fiind tu o rotita care functioneaza cum trebuie. Poate ii inspiri si pe altii, cine stie?
Am fost atat de infometati in “Epoca de Aur” incat am uitat ca exista si alte teluri in viata decat “Eu cand ma fac mare vreau sa am bani”. Acum totul e pe fast-forward. Toti se indreapta spre joburile mai bine platite,iar daca nu se indreapta de buna voie, or sa fie siliti (corupti) de rudele mai in varsta care au trecut prin “foametea” de pe vremea raposatului. Stiti si voi cum e, daca intr-o familie X avem un plod Y de crescut, degeaba ii place lui sa deseneze sau sa cante, il dam la mate-info par example. Sa faca bani!!! Plodul bineinteles n-o sa se tina de scoala pentru ca nu ii place profilul si de aici urmeaza o serie intreaga de alte probleme. Hai sa-l facem popa atunci! 
P.S. Recomand “Amintiri din epoca de aur“
